După cum bine ştiţi, cele două cărtţi abordează un subiect foarte popular în zilele noastre, dar se pare că şi în trecut (având în vedere anul în care Dracula a fost scris) : vampirii şi lumea fascinantă în care aceştia trăiesc.
Sincer, afirmaţia din titlu este jignitoare pentru cea dintâi carte. Aveţi voie să-mi săriţi în cap. Ca orice adolescent „la modă” am citit Twilight Saga. Bineînţeles, apoi, ca orice adolescent care a citit cele 4 cărţi, am avut într-o perioadă de timp o fixaţie legată de subiectul mult mediatizatelor cărţi. Pe parcurs m-am liniştit. Însă am fost surprins de viteza cu care citeam aceste volume. Mă şi miram cum de le terminam într-un timp atât de mic. Dar am găsit şi răspunsul în persoana lui Stephenie Meyer: aceasta cam suge la scris. Iarăşi, aveţi voie să-mi săriţi în cap.
Să trecem şi la cea de-a doua carte. Dracula, roman scris de Bram Stocker prin secolul XIX, tot în perioada aceasta petrecându-se şi acţiunea cărţii. Am vrut să-l citesc pentru a-mi continua seria de lecturi cu subiect fantastic (Maestrul şi Margareta, Alchimistul etc). Nu mă aşteptam la ceea ce aveam să întâlnesc: structură foarte ordonată, felul în care cuvintele sunt aşezate. Ce să mai vorbim…artă. La început romanul este înconjurat de o anumită nelămurie pentru că sunt prezentate jurnalele şi scrisorile a câtorva tineri, aparent fără niciun fel de legături. Dar pe parcurs totul capătă sens şi poţi face imediat legătura dintre personaje. Ce mi-a mai plăcut la această carte este modul în care autorul îşi susţine suspansul creat încă din primul capitol. Nu divulgă prea multe informaţii despre toate fenomenele inexplicabile care i se întâmplă lui Jonathan Harker. Şi deşi asta ar trebui să fie extrem de plictisitor, cel puţin pentru mine, eh uite că nu este. Tot ce poţi să faci este să-ţi dai cu presupusul despre ceea ce se va întâmpla. Citind “Dracula” eşti menţinut într-un suspans continuu căruia nu-i poţi scăpa.
După cum am afirmat şi mai sus, cele două cărţi chiar nu pot fi comparate. Dacă Mezer foloseşte sintagmele ”respiraţia lui dulce, am uitat să respis, ochii lui atât de câcănii”, Stocker nu se repetă. Pentru a citi “Dracula” este nevoie de prezenţa unei chestii numite “creier”, nu doar de ochi. Acum vreau să deviez de la subiect puţin. Am auzit pe cineva care+i critica pe cei care citesc mai încet, acea persoană lăudându-se că dă gata nuştu câte pagini în câteva minute. O înţeleg, acele pagini făcând parte din colecţia “Chic”. Da, am ceva împotriva colecţiei Chic. Omorâţi-mă pentru asta.
Şi pentru a concluziona: Twilight suge. Big time. A, şi “Chic”.
eu sa stii ca nu te omor pentru ca ai ceva impotriva colectiei aleia. mie mi se par niste carti proaste….pentru oameni prosti (ca sa exagerez un pic)
eh…nu stiu daca numai oamenii prosti citesc cartile alea, dar cred ca sunt alese pentru usurinta cu care sunt citite
N-am citit cartile, am vazut doar filmele si presimt ca al treilea va si mai urat decat al doilea si tot asa..
la new moon am avut degetul lipit pe butonul de forward :emoticonfoarteplictisit:
Seria Twilight este o telenovela pe patru capitole, stim cu totii ca Bella sfarseste cu Armando la final … Eu am intrat aproape in coma citind cate una pe zi, si eu le-am citit in engleza, ebook, si am prins cartea tradusa intr-un mall si am rasfoit-o repede … nu stiu ce sa spun… E simpluta, si tocmai fiindca este simpla este pentru orice gen de cititor, mai ales adolescente care fac parte din secta ‘Exista un cavaler stralucitor si ar face bine sa vina pe un cal alb.’. Come on, basmul nu sfarseste niciodata. Mereu este o ea care e vai de ea, si un el care este extraordinar de el … si el o completeaza, si vai, o face sa fie perfecta si sublima si spre final toti ceilalti o doresc pe ea si ar fi preferabil sa mai lupte vreo doi trei pe langa cel din rolul principal… Mie imi plac povestile care dezvolta intens si celelalte personaje … Da, cine nu ar vrea o mortaciune care nu pute, si chiar daca pute, pute a apa de toaleta, o mortaciune care nu intra in stare de putrefactie ci din potriva, devine tot mai frumos … singura chestie rea este ca daca ai subtensiune mereu, si el rece pe langa tine, ingheti naibii [asta este cazul meu]. Mai, dar este chestia, ea cel putin a publicat, este cunoscuta peste tot in lume, exista oameni care si-au pierdut simtul realitatii datorita povestii … asa ca noi astia, nu avem ce comenta.
pot sa includ asta in postarea mea?
)
da
mda hai sa ne gndim putin adica mai bine cartea s-ar fi numit “Vreau sa mor din amor ca Jose Armando crestat regulat ca un caiet dictando” am citit saga Amurg la inceput mi-a placut dar apoi cand am dat de ceva de genul Dickens, saga a fost ca un ZIAR sau o carte cu bancuri(scuzati comentariul de prasta calitate dar am doar 11 ani
)